O IDEE LITERARĂ „ERETICĂ”

iunie 29, 2007 at 11:15 am (Uncategorized)

Ideea epocii străromâne este, în istoria literaturii române, una dintre realitatile „pierdute pe drum” şi jugulate de „stereotipul occidental” ce s-a oficializat la noi si creeaza,prin efect nociv, multimea de imagini negative constand in „intarziere”, sincronizare „grea” si lipsa de originalitate. Dar, oricat ar fi acestea de staruitor evocate, exista o traditie de „istoriografie literara paralela”ce va trebui re-descoperita si valorificata. Intai de toate ar trebui facute evocarile si re-editarile, care, atunci cand apar, surprind prin concluzii ce s-au uitat ori sunt adeseori ascunse si dispretuite. Prin 1982, la reeditarea „Conspectului” lui Vasile Gr. Pop, ce se tiparise initial in 1873, s-a observat că „ipoteza străromână”aparea vizibil si preocupa stiintificeste ca şi, de altminteri, si pe M. Kogălniceanu înaintea lui si pe cativa dintre exponentii „Scolii Ardelene”. Noutatea avea , deci, o „preistorie” ce se va lamuri si mai bine atunci cand se va studia evolutia acestei idei în istoriografia românească literară ,aducand la lumina o materie pasionantă ce va trebui clarificata într-o zi.Abia G. Cãlinescu, în 1941, în momentul „Istoria literaturii române de la origini prin prezent”, presimţea aceastã necesitate (când era de pãrere cã fineţea întâilor producţii literare presupunea o îndelungatã exercitare la români) dar rãmânea la acest rezultat concludent, care însã nu explicã genetic nimic. Când istoria literarã ajunse la valorificãri intuitive ori cu program în direcţia înãlţãrii unei dezvoltãri specifice în abstract, se simţi cã lipsea un element de etimologie şi acesta trebui sa fie redescoperit oricat ar fi fost de puternic”canonul strain”. Dar altii nu au aceste prejudecati iar „stravechimea” nu le apare drept timpurie si nu-i tratata in acest mod viciat . Bulgarii, ca sa exemplific>>> continuarea aici >>>

%d blogeri au apreciat asta: